Alexandru Ioan Cuza - istoria politica

3x puncte

categorie: Istorie

nota: 7.92

nivel: Facultate

Spre sfârsitul lui 1839 se înapoie în tara cu titlul de membru al Societatii economistilor din Paris, fara a-si termina studiile juridice. Înca din septembrie 1837 devenise cadet ca si Kogalniceanu si altii, pregatindu-se pentru cariera de ofiter. Dar în februarie 1840, la numai câteva luni dupa sosirea în tara, îsi dadu demisia din armata, intrând curând în magistratura.

Era un om[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Alexandru Ioan Cuza - istoria politica

Spre sfârsitul lui 1839 se înapoie în tara cu titlul de membru al Societatii economistilor din Paris, fara a-si termina studiile juridice. Înca din septembrie 1837 devenise cadet ca si Kogalniceanu si altii, pregatindu-se pentru cariera de ofiter. Dar în februarie 1840, la numai câteva luni dupa sosirea în tara, îsi dadu demisia din armata, intrând curând în magistratura.

Era un om curtenitor si prietenos, dornic de petreceri si de glume, amuzând pe cei din jur cu snoavele si conversatia sa. Înfatisarea-i era placuta: statura mijlocie, par castaniu bogat, ochii albastri, stralucitori si inteligenti. Atragator si plin de farmec, se bucura peste tot de o buna primire.

La una din obisnuitele petreceri boieresti ce se tineau lant iarna în “dulcele târg al Iesilor”, Cuza cunoscu pe aceea care avea sa-i devina curând sotie: Elena Rosetti. Era mai tânara cu cinci ani decât el, fiica a postelnicului Iordache Rosetti si a Catincai, nascuta Sturdza, boieri cu mosie la Solesti, în tinutul Vasluiului, unde Elena îsi petrecuse anii copilariei.

Casatoria a avut loc la Solesti, în ultima zi din luna aprilie a anului 1844. Este interesant de retinut ca A.I.Cuza a refuzat sa primeasca robii dati Elenei pe foaia de zestre.

Întinsele legaturi de rudenie ale parintilor Elenei cu famili din protipentada Moldovei nu puteau sa-i fie decât de folos tânarului Cuza. Înca înainte de casatorie era membru la judecatoria tinutului Covurlui, unde apoi va fi presedinte. Împreuna cu sotia, se instala în casele parintilor sai de la Galati.

Desi casnicia lor n-a fost una dintre cele mai izbutite, Cuza nedovedindu-see a fi un sot prea statornic, între ei s-au pastrat totusi întotdeauna relatii respectuoase.Abia iesita în lume, aflându-se înca sub autoritatea aproape tiranica a unei mame cu severe principii pedagogice, Elena ocolea petrecerile, neînsotindu-l decât arareori pe Alecu.

Apriga soacra se amesteca necontenit în casnicia lor, rascolindu-le viata. Cuza cauta dese prilejuri pentru a evada la Iasi, unde se aflau atâtia dintre prietenii sai, iar Elena ramânea de obicei singura, traind aproape izolata.

Închipuirea poporului, atât de bogata, a creat lui Cuza numeroase legende, atribuindu-i, în afara calitatilor sale reale, însusiri pe masura dorintelor maselor populare. Aceste mase flamânde de dreptate, de omenie, de demnitate nationala, atâta amar de vreme înabusite voiau întruchipate în el vitejia, bunatatea, spiritul nepartinitor.

Chiar daca a avut unele slabiciuni si scaderi omenesti, desigur mult si rauvoitor exagerate de cercurile ostile politicii sale, Alexandru Ioan Cuza a ramas în istoria noastra ca una dintre cele mai luminoase figuri. Cu prilejul centenarului nasterii sale, în 1920, Iorga spunea ca daca ar dori cineva “sa cuprinda într-o formula marea personalitate a lui Voda Cuza, ar trebui sa spuna ca el a fost un om vrednic de legenda sa si ca în jurul sau s-a creat o legenda vrednica de dânsul“.

Sub domnia lui, pentru întâia oara, taranii au capatat pamânt. Pentru aceasta, si pentru multe alte fapte progresiste ale sale, Cuza a fost preamarit de masele populare, iar figura lui a intrat în creatia folclorica, alaturi de a lui Stefan cel Mare si Tudor Vladimirescu.

Înca în viata fiind, se creasera despre el numeroase legende, mai toate având un tâlc, exprimând o dorinta a poporului care-l dorea drept si bun cu cei mici, aspru si necrutator fata de împilatori, adica fata de boieri, de negustori si calugari. Era transpunerea moderna a vechilor legende si basme populare, în care binele învinge întotdeauna raul.

Fara a fi sustinuta de vreo organizatie politica, caci dupa cum am vazut partidele se unisera pentru a-l alunga, legenda lui Cuza crescu în amploare si se mentinu apoi multa vreme, ajungând pâna în zilele noastre. Încercarile numerosilor sai vrajmasi de a distruge acest mit, prin nascocirea unor pacate inexistente si prin extragerea unora reale, dar firesti, obisnuite epocii si clasei sale, n-au putut stirbi faima personalitatii sale.

Cu temei s-a spus ca, dupa ce a dat taranului dreptul sau, asa cum era înteles atunci de spiritele mai înaintate, “el a fost pus la marea încercare de a-si mentine punctul de vedere împotriva tuturora, împotriva tuturor intrigilor, tuturor tendintelor de razbunare, împotriva conservatorismului boierimii de traditiune, precum si împotriva ipocritului idealism liberal, pentru ca la urma, neputând birui nici pe unul, nici pe altul, sa cada înaintea coalitiei care, prin felul cum a rasturnat pe om, a înaltat opera pe care omul o îndeplinise”.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Istorie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles