Albert Einstein

2x puncte

categorie: Fizica

nota: 9.89

nivel: Liceu

CREIERUL SECOLULUI

Chipul lui Albert Einstein, declarat "Omul secolului" de revista Time, a devenit sinonim cu ideea de geniu. Multi il considera cel mai mare savant care a trait vreodata. Contributiile lui ne-au schimbat conceptiile asupra spatiului, timpului si insasi naturii realitatii, iar ideile lui si-au lasat amprenta pe aproape toate aspectele fizicii moderne, de la cea suba[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Albert Einstein

CREIERUL SECOLULUI

Chipul lui Albert Einstein, declarat "Omul secolului" de revista Time, a devenit sinonim cu ideea de geniu. Multi il considera cel mai mare savant care a trait vreodata. Contributiile lui ne-au schimbat conceptiile asupra spatiului, timpului si insasi naturii realitatii, iar ideile lui si-au lasat amprenta pe aproape toate aspectele fizicii moderne, de la cea subatomica pana la cea cosmologica.

Chiar si acum, dupa mai mult de patruzeci si cinci de ani de la moartea lui, cercetatorii incearca sa stoarca noi si noi informatii din creierul lui Einstein. Geniul ascuns in tesuturile cerebrale ale acestui laureat al Premiului Nobel ne poate invata multe despre natura inteligentei, pe masura ce oamenii de stiinta din sfera neurologiei incearca sa descopere prin ce anume a fost unic acest creier extraordinar.

Geniul in borcan

La cererea sa personala, trupul lui Einstein a fost incinerat dupa deces, care a avut loc in 1955, la varsta de saptezeci si sase de ani.
Totusi, doctorul Thomas Harvey, medicul legist care a efectuat autopsia, a sustras si conservat materia cenusie a celebrului fizician, fara consimtamantul familiei. Intrat in posesia creierului, medicul s-a inteles cu Hans Albert Einstein, fiul cel mai varstnic al savantului, precum si cu administratorii mostenirii acestuia, convenind ca Harvey sa poata pastra creierul, cu conditia de a-l folosi numai pentru studii stiintifice.

Harvey a efectuat unele masurari, a fotografiat creierul in ansamblu si emisferele cerebrale disecate, dupa care le-a sectionat in doua sute patruzeci de portiuni, pe care le-a depozitat pentru studii ulterioare (Lancet 1999; 353: 2149?2153). Nu a dat publicitatii, insa, nici una dintre descoperiri.
Despre creierul lui Einstein nu s-a mai auzit nimic pana in 1978, cand Stephen Levy, un tanar reporter de la New Jersey Monthly, l-a gasit in cabinetul lui Harvey din Wichita, Kansas.

Potrivit lui Levy, care acum avea rubrica permanenta de tehnologie in revista Newsweek, creierul lui Einstein era pastrat in cabinetul lui Harvey, in doua borcane Mason puse intr-o cutie de carton unde se tinusera sticle cu cidru (www.echonyc.com/~steven/einstein.html). Examinarile preliminare efectuate de doctorul Harvey nu descoperisera nimic neobisnuit la structura anatomica a creierului lui Einstein.

Harvey le-a dat unor cercetatori neurologi cateva mostre din creier, pentru studiu. Printre acestia se numara si doctorita Marian Diamond, cunoscut profesor la Berkeley. Marian Diamond, impreuna cu colegii ei, a anuntat ca materia cenusie a lui Albert Einstein parea sa contina un procentaj mai mare de celule glial, care intretin si hranesc reteaua de neuroni (Experimental Neurology 1985; 88: 198?204).

Totusi, doctorita Diamond si colegii ei nu au cercetat decat o foarte mica parte din creierul lui Einstein, fiind astfel dificil sa traga concluzii temeinice. De asemenea, creierele normale folosite pentru comparatie erau in medie cu doisprezece ani mai tinere decat al lui Einstein in momentul decesului - astfel incat diferentele, daca erau reale, se puteau datora varstei, nu neaparat geniului.

In 1996 a aparut un nou articol, de Britt Anderson de la Universitatea din Alabama, scris impreuna cu Thomas Harvey (Neuroscience Letters 1996; 210: 161?164). In studiu se afirma ca, de fapt, creierul lui Einstein cantarea considerabil mai putin decae media - doar 1.200 de grame, fata de cele 1.400 de grame ale creierului unui barbat adult normal. Dupa cate se pare, asadar, masa nu este intotdeauna echivalenta cu inteligenta.

De asemenea, cercetatorii au raportat ca, in cazul lui Einstein, cortexul cerebral era mai subtire decat cel a cinci creiere folosite pentru comparatie, dar avea o densitate mai mare de neuroni. Daca acest lucru are sau nu vreo legatura cu capacitatile intelectuale, ramane de vazut, in caz ca si in creiere altor persoane foarte inteligente se va descoperi o mai mare densitate neuronala.

Cap de matematician

"Einstein si-a descris propria gandire stiintifica spunand: <>, parand in schimb sa existe <> de <>, de <>", scrie Sandra Witelson, cercetatoarea care s-a ocupat cel mai recent de creierul lui Einstein (Lancet 1999; 353: 2149?2153).

Insusi Einstein spunea adeseori ca una dintre cheile geniului sau consta in capacitatea de a vizualiza problemele la care lucra, transpunand apoi acele imagini viziale in limbajul abstract al matematicii.
« mai multe referate din Fizica

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles