Agresiunea verbala in romanele lui Marin Preda

3x puncte

categorie: Romana

nota: 9.00

nivel: Facultate

În romanele lui Marin Preda, cuvintele violente contaminează limbajul familial și pe cel al comunității rurale. Amenințările lui Ilie Moromete, ca și apelativul cu forme de mascului și de feminin „proasto”, „prostule” devin laitmotive. Iată o replică de amenințare, rostită la adresa mezinului:”Treci încoace și ajută-i mă-tii! Te duseși în grădină să te odihnești, că p[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Agresiunea verbala in romanele lui Marin Preda

În romanele lui Marin Preda, cuvintele violente contaminează limbajul familial și pe cel al comunității rurale. Amenințările lui Ilie Moromete, ca și apelativul cu forme de mascului și de feminin „proasto”, „prostule” devin laitmotive. Iată o replică de amenințare, rostită la adresa mezinului:”Treci încoace și ajută-i mă-tii! Te duseși în grădină să te odihnești, că până acum stătuți! Când ți-oi da una după ceafă, îți sar …..pe jos!”

Un sinonim al cuvântului care lipsește și pe care îl veți găsi, urmând indicațiile bibliografice, ar putea nuanța la fel de bine autoritatea brutală a tatălui și faptul că locuitorilor din zona de câmpie, greu încercați de viață, nu le este frică de termenii care exprimă existența brută a individului?

Soției se adresează pe același ton de dominație : „De ce să mâncăm câinele, fă, proasto? De ce să mâncăm, fa, zăltato, sărito de la locul tău? E bun câinele de mâncat, fa? E bun să te mănânce el pe tine. Azi ți-a luat brânza, mâine o să-ți ia…”

Psihologii au demonstrat prin cazurile clinice că victima abuzului verbal va agresa la rândul său o persoană pe care o consideră mai slabă, așa că soția lui Ilie Moromete a învățat de la soțul ei cum să se adreseze copiilor (Ilincăi) :”taci, fa, din gură, proasto!”
Ea instituie blocajul comunicațional, după cum soțul îi interzice să discute cu el de pe picior de egalitate.

Argumentul suprem „taci din gură” este însoțit de un calificativ care distruge stima de sine a interlocutorului. Procedeul pare a fi utilizat frecvent în sat, soțul Anghelinei care nu acceptă ca acesta să vândă pământul pentru a se trata și să-și lase copiii pe drumuri („s-a mai îmbolnăvit lumea și nu și-a vândut pământul.

A stat omul acasă, a mai mâncat un ou, a mai tăiat un pui și dacă a avut zile, a trăit!”), aplică aceeași terapie comunicațională, provocat de cinismul partenerei de viață: „Fă, tu nu vrei să taci odată din gură? Când ți-oi da una acum, îți mut fălcile în partea ailaltă!”

Violența este cauzată de neputința exasperantă a bolnavului în fața morții. Ar vinde orice, ar da totul să-și prelungească viața, să rămână alături de cei dragi, dar, indirect, soția îi atrage atenția : „îți dai seama că mori, oricum, iar dacă vinzi pământurile, vom rămâne muritori de foame?” În astfel de momente, oamenii preferă să fie mințiți frumos: „Ai să vezi că nu vei muri!

Te vei face bine și vei trăi ani mulți…”
Viața, moartea, nefericirea, violența, comunicarea sunt coordonate importante ale omenirii, indiferent de clasa socială din care fac parte.
„Cine trăiește într-o singură clasă socială este ca un om de știință care nu citește decât o singură carte” , afirma Edmondo De Amicis. Scriitorii, demiurgi ai spiritului, pătrund prin intermediul imaginației și al documentării în toate clasele sociale, tranzitând barierele epocale asemenea operei lor valoroase.

Valențele morale ale operei „Cuore, inimă de copil” sunt memorabile și general valabile:„Strada este casa tuturor. De câte ori întâlnești vreun bătrân care abia merge, un om sărac, o femeie cu un copil în brațe, un infirm cu cârje, un om încovoiat sub povară, o familie îmbrăcată în doliu, cedează-le locul cu respect și lasă-i să treacă înaintea ta!

Noi trebuie să respectăm bătrânețea, mizeria, iubirea maternă, infirmitatea, truda, moartea. Nu asista la spectacolul violenței care rănește omenia și înăsprește inima, iar când trece un om cu cătușe între doi gardieni, nu adăuga curiozitatea ta aceleia crude a mulțimii, poate fi un nevinovat!

Încetează să vorbești și nu zâmbi când întâlnești o targă cu un muribund, sau când vezi un cortegiu funerar, fiindcă mâine ar putea ieși unul din casa ta! Privește-i cu deferență pe toți copiii institutelor când trec doi câte doi:orbii, muții, rahiticii, orfanii, copiii părăsiți! Gândește-te că trece pe dinaintea ta nenorocirea și caritatea umană! Prefă-te că nu vezi diformitatea respingătoare sau ridicolă a cuiva!”

În „Cel mai iubit dintre pământeni”, un tată autoritar amplifică îndoielile unui adolescent diferit de ceilalți prin preocupări, înfățișare și felul de a fi. Previziunile sale sunt sumbre și au rolul de a anula încrederea și respectul de sine:”Ai să ajungi un dezaxat, o să vezi, ai pornit-o bine!”

Părintele se derobează prin aceste vorbe de întreaga răspundere spirituală față de copilul său, iar pentru ca experiența să fie și mai dureroasă, în loc să fie alături de fiul său, se situează în tabăra celor care îl denunță, îl denigrează, îl arată cu degetul. Agresiunea verbală se desfășoară gradat:”Bă, eu cu un nerușinat ca tine nu mai vorbesc…O să te țin până o să ajungi să îți câștigi singur pâinea, dar tu cu mine nu mai ai și nici n-o să mai ai nimic de împărțit.

Poți să te înhăitezi cu cine vrei, din moment ce așa consideri tu că trebuie să vorbești cu părinții tăi și eu consider că nu mai ești băiatul meu!” În compensație, adolescentul își agresează verbal mama, care asistă, plângând cu mâna la gură la această dispută verbală. Lecția pare învățată.

Din păcate, educația nu oferă garanția excluderii violenței din mediile elevate! Chiar și în familiile de intelectuali au loc certuri, în termeni de mahala, iar uneori bătaia rezolvă o dispută ce ar putea să se desfășoare elegant. Dincolo de înaltele sale preocupări, Petrică Nicolau nu-și poate cenzura furia generată de frustrări:”Dar ce crezi tu, fă?

Că o să mai suport ca până acum ani de îndobitocire sistematică? Dacă îți pocnesc una te învăț eu minte să mai stai cu ….. spre ușă când îți intră bărbatul în dormitor. Cum dracu de n-am pus eu mâna atâția ani pe curea și să te croiesc peste ….până la sânge, să nu poți sta pe scaun decât pe-o dungă…”
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles