A doua elegie

5x puncte

categorie: Romana

nota: 7.35

nivel: Liceu

A doua elegie
Spațiul geto-dac era și el populat cu zei, între care doŹminau Gebeleizis – “vechiul zeu celest, patronul clasei aŹrisŹtocrate și miliŹtare, tarabostes” – și Zalmoxis, zeul misterelor, “maestrul inițierii, cel care conferă imortalitate”. MirŹcea Eliade e de părere că, la un moŹment dat, clasa sacerdotală e posibil să fi operat un anumit sinc[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: A doua elegie

A doua elegie
Spațiul geto-dac era și el populat cu zei, între care doŹminau Gebeleizis – “vechiul zeu celest, patronul clasei aŹrisŹtocrate și miliŹtare, tarabostes” – și Zalmoxis, zeul misterelor, “maestrul inițierii, cel care conferă imortalitate”. MirŹcea Eliade e de părere că, la un moŹment dat, clasa sacerdotală e posibil să fi operat un anumit sincretism între cei doi , însă fără a inaugura monoteismul religiei geto-dace, așa cum opiŹnează Vasile Pârvan în Getica.

Nichita nu și-a propus să-l amendeze pe Vasile Pârvan deŹdiŹcându-i elegia a doua, ci, fidel artei sale poeŹtice, să-i elogieze ideea privind-o în opoziție, în oglinŹdă, exŹpanŹdându-i extrema opusă.
Argumentul decisiv (și subtil) utilizat de Nichita pentru a-i “conŹverti” pe toți cei care încă nu credeau în poŹliteismul geto-dac va veni o dată cu Elegia a opta, unde e descrisă HiŹperŹboreea, țara unde s-au năsŹcut zeii, situată undeva în nordul Traciei.

A doua elegie
Elegia a doua definește legea dualității - nu prin pluritatea zeilor - ci prin procesul de despicare a lumii, prin multiplicarea ei, prin deŹliŹmitarea apelor de uscat, prin apariția scorburilor în copaci, a fisurilor în pietre, a rănilor în carnea trupului. Astfel, era statică (din elegia întâi) ia sfârșit și se inaugurează o eră dinamică, iar noi “ne vom mișca sufletele slăvindu-l” pe zeul împietrit în orbita ochiului.

A doua elegie
Analizele ce au vizat Elegia a doua au fost destul de lapidare și oarecum uniŹforme, rezumându-se să reŹmarce stilul eseistic utilizat și inŹtenția poetului de a conŹfiŹgura o idee despre “popularea uniŹversului cu zei” (EuŹgen Simion). Mult mai sever în aprecieri a fost Alex. Ștefănescu (1986): “Elegia a doua, getica, n-are nici o legătură cu prima elegie și reŹprezintă o palidă reeditare a atŹmosŹferei panŹteiste, preŹromanice evoŹcate în unele din poemele lui Lucian Blaga (…).

Poemul nu are putere de convingere și din cauză că, prin stilul său anecdotic, amintește de versurile lui Marin Sorescu din prima lui peŹrioadă de creație, pe cât de simpatică, pe atât de frivolă” . În opinia Ștefaniei Mincu (1987), “zeul” este o simplă denumire dată cuvântului și “constituie un avertisment dat sinelui de a se despărți de sine” (p. 63). Cristian Moraru (1988) vorbește în schimb despre “o evidentă sacralizare a operațiunii poetice de «umplere» a «fiŹsurilor ontice»” . Iar Ion Pop afirmă că această elegie “construiește imaginea unei despicări a unității originare a existenței”, fiind “o primă elegie a înstrăinării eului”
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles